JUDEȚUL BIHOR - Descriere generală

    Județul Bihor este situat în nord-vestul României, învecinându-se la nord cu județul Satu Mare, limita vestică a lui fiind dată de frontiera de stat cu Ungaria. 
     Aproximativ din dreptul localității Boianu Mare și până în vârful Piatra Aradului (1428 m), din Munții Bihorului, se desfășoară limita estică, care îl separă de județele Sălaj, Cluj, și Alba.
     De la Piatra Aradului până în apropiere de localitatea Ant se întinde limita sudică prin care se desparte de județul Arad. Între aceste limite, teritoriul județului se situează în cadrul a trei unități geografice majore: Câmpia de Vest, Dealurile Vestice și Munții Apuseni.
    Județul Bihor are o suprafața de 7.544 km2 are 624.972 locuitori, ocupa locul 6 în funcție de suprafața și locul 13 după numărul locuitorilor, între cele 41 județe ale României. O treime din locuitorii județului locuiesc în Municipiul Oradea - Reședința Bihorului.

 

ZONA MUNTOASĂ

     Ea este reprezentată pe teritoriul județului prin Munții Bihorului și alți munți cu o altitudine mai mică, în jur de 1.000 de metri, cum ar fi Codru-Moma, Pădurea Craiului și Muntele Șes.
    Munții Bihorului au altitudini cuprinse între 1.200 și 1.800 m, culminând în vârful Cucurbata Mare la 1849 m. În urma unei evoluții îndelungate a reliefului a rezultat o asociere de suprafețe de nivelare care au constituit din cele mai vechi timpuri locuri favorabile atât pentru așezări risipite, cât și pentru practicarea unei agriculturi pastorale. 
     Munții Codru-Moma sunt alcătuiți din două masive, despărțite de pârâurile Briheni și Moneasa. În desfășurarea sa, masivul Codru rar depășește altitudinea de 1.000 m (Pleșu, 1.112 m; Dealul Vârfului, 1.095 m; iar masivul Moma 900 m). 
     În ansamblu, relieful este reprezentat printr-o culme cu direcția NV - SE, din care se desprind lateral o serie de spinări muntoase, a căror altitudine scade în trepte înspre depresiunile Țării Beiușului și a Țării Zarandului. 
     Munții Pădurea Craiului, situați între Depresiunea Vadului și a Țării Beiușului, au altitudinea cuprinsă între 600 și 800 m. Văile compartimentează spațiul montan în platouri de diferite dimensiuni, unele având un procent însemnat de netezime, cum este cazul la Zece Hotare, Podul Glimeii, Damis, etc

DEALURILE CRIȘURILOR

       Imediat sub munți se desfășoară, ca o treaptă prelungită, o serie de culmi separate de văi largi, însoțite de terase. Acestea alcătuiesc Dealurile Crișurilor, care însoțesc fără întrerupere poala Munților Apuseni, pătrunzând și în interiorul lor, de-a lungul văilor mari, unde formează relieful depresiunilor Sălajului, Vadului și Țării Beiușului.
    Altitudinea dealurilor scade de la circa 600 m, cât au în vecinătatea munților, până la aproximativ 200 m, deasupra Câmpiei Crișurilor.

    CÂMPIA CRIȘURILOR

       Aspectele reliefului și particularitățile de geneză permit distingerea în cadrul Câmpiei Crișurilor a doua unități distincte, Câmpia înaltă și Câmpia joasă. Câmpia înaltă s-a format în urma unui proces de acumulare și de eroziune, la nivelul teraselor, datorită apropierii zonei de subsidență a Crișurilor. Deși dispusă în trepte, suprafața reliefului constituie, în ansamblu, un plan ușor înclinat, de la 200 m, cât are în vecinătatea dealurilor, până la 110 m spre Câmpia joasă. Câmpia joasă constituie rezultatul procesului de acumulare și de eroziune prin divagare a rețelelor hidrografice care coboară din regiunea mai înaltă a județului, cu precădere a Bacăului, a Crișului Repede și a Crișului Negru. Râurile care drenează câmpia au albia puțin adânci și nu sunt însoțite de terase. În cadrul câmpiei apare un nivel mai înalt, alcătuit dintr-o serie de câmpuri netede, neinundabile, cum ar fi partea sudică a Câmpiei Valea lui Mihai, Câmpia Barcăului, între Crișul Repede și Barcău și Câmpia Salontei, la sud de Crișul Negru

TURISM

    Datorita peisajului multicolor, se pot distinge zone turistice distincte, cu caracter specific. 
     O primă zona o reprezintă Oradea, oraș reședință de județ, împreună cu cele 2 renumite stațiuni balneo - climaterice: Băile Felix - ce datează din secolul XIII - și Băile 1 Mai.
     Obiectivele cultural - istorice ce conferă zonei o deosebită importanță turistică sunt: Palatul Baroc și Basilica barocă (sec. XVIII), Muzeul Țării Crișurilor, Catedrala Episcopală Ortodoxă "Biserica cu Lună", Muzeul Memorial "Iosif Vulcan", Muzeul Memorial "Ady Endre", Palatul și Pasajul "Vulturul Negru", construite în stil secesionist, Teatrul de Stat - în stil neoclasic, Cetatea medievală, etc. 
     Băile Felix - centru turistic de renume european - este cel mai însemnat punct turistic al județului. Efectele curative ale apelor geotermale sunt cunoscute și recunoscute încă din evul mediu. O serie de hoteluri cu baze proprii de tratament din Băile Felix, cum ar fi: Internațional, Crișana, Mureș, Someș, sunt adevărate "citadele ale industriei curative" ce au intrat demult în circuitul turistic internațional . 
     O alta zonă turistică de mare importanță o constituie partea de sud-est a județului. Aici se află cele mai interesante masive muntoase ale județului: Munții Bihorului - nucleul Carpaților Occidentali - cu vârful Curcubăta Mare - 1848m. În partea de nord a Munților Bihorului se situează platoul Padiș (rezervație geologică) cu un relief carstic cu diferite forme: lapiezurile, dolinele, marmitele, gurile de peșteră. 
     Rezervațiile speologice din această zonă sunt: peștera și ghețarul "Focul Viu" de 165m lungime, avenul "Borțig" de 54 m adâncime, peștera "Micula". 
     Rezervațiile mixte sunt: "Cetățile Ponorului" , "Cetatea Rădesei" , "Valea Galbenei" , Masivul Vlădeasa și Munții Codru Moma, care cuprind numeroase obiective naturale, în special forme carstice, multe de interes european. Poate fi menționat celebrul izbuc intermitent de la Călugăreni, Peștera Câmpeneasca, care prezintă sub monumentalul portal cea mai mare cascada subterana a tarii(40m). 
     Acestor masive li se adaugă Tara Beiușului, privită ca o entitate etnografică perfect individualizată, care păstrează imaginea unor sate specializate pe anumite meșteșuguri. Se pot vizita satele de olari, arta prelucrării lemnului fiind reprezentată prin celebra lada de zestre de la Budureasa sau țesăturile populare sunt caracteristice satelor Pietroasa și Valea de Jos. 
     Depresiunea Vad - Borod și Munții Șes și Pădurea Craiului din centrul județului Bihor constituie o altș zona turistică ce cuprinde fenomene naturale carstice: peștera Vântului, Peștera Vadu Crișului, "Peștera Bătrânului". 
     O altă zona turistică o reprezintă zona Câmpiei de Vest cu obiectivele turistice ușor accesibile. Un element demn de interes este complexul lacurilor amenajate de la Cefa. 
     Tot în zona de câmpie se afla stațiunea balneo - climaterică Tinca, așezată pe pitorescul mal al Crișului Negru. Tot situat în zona de câmpie se afla municipiul Salonta, al doilea oraș ca mărime al județului Bihor, cu Turnul Ciunt în centrul urbei.
      În Câmpia Ierului, în localitățile Otomani și Sălacea se execută interesante împletituri din stuf și nuiele. Tot în acest teritoriu, la Diosig, Sălacea și Săcueni pot fi admirate vechile pivnițe de vinificație. 
     Condițiile naturale amintite favorizează turismul montan. Stațiunea Stâna de Vale , situata la altitudinea de 1100m în inima Munților Bihor, este o adevărata perla a Munților Apuseni, dispunând de un climat cu efecte terapeutice. 
     În ultimii ani, complexul de la barajul Leșu, situat în vecinătatea lacului de acumulare de pe Valea Iadului a dobândit un loc de seamă în turismul montan. Alte puncte de atracție pentru turiști sunt: Peștera Urșilor de la Chișcău, peștera de la Meziad, Valea Drăganului, Izvorul Someșului, lacul termal cu nuferi din stațiunea 1 Mai, Poiana Florilor.