Judeţul Bihor este situat în nord-vestul României, învecinându-se la nord cu judeţul Satu Mare, limita vestică a lui fiind dată de frontiera de stat cu Ungaria. 
     Aproximativ din dreptul localităţii Boianu Mare şi până în vârful Piatra Aradului (1428 m), din Munţii Bihorului, se desfăşoară limita estică, care îl separă de judeţele Sălaj, Cluj, şi Alba.
     De la Piatra Aradului până în apropiere de localitatea Ant se întinde limita sudică prin care se desparte de judeţul Arad. Între aceste limite, teritoriul judeţului se situează în cadrul a trei unităţi geografice majore: Câmpia de Vest, Dealurile Vestice şi Munţii Apuseni.
    Judeţul Bihor are o suprafaţa de 7.544 kmp are 593.966 locuitori. O treime din locuitorii judeţului locuiesc în Municipiul Oradea - Reşedinţa Bihorului.

ZONA MUNTOASĂ

     Ea este reprezentată pe teritoriul judeţului prin Munţii Bihorului şi alţi munţi cu o altitudine mai mică, în jur de 1.000 de metri, cum ar fi Codru-Moma, Pădurea Craiului şi Muntele Şes.
    Munţii Bihorului au altitudini cuprinse între 1.200 şi 1.800 m, culminând în vârful Cucurbata Mare la 1849 m. În urma unei evoluţii îndelungate a reliefului a rezultat o asociere de suprafeţe de nivelare care au constituit din cele mai vechi timpuri locuri favorabile atât pentru aşezări risipite, cât şi pentru practicarea unei agriculturi pastorale. 
     Munţii Codru-Moma sunt alcătuiţi din două masive, despărţite de pârâurile Briheni şi Moneasa. În desfăşurarea sa, masivul Codru rar depăşeşte altitudinea de 1.000 m (Pleşu, 1.112 m; Dealul Vârfului, 1.095 m; iar masivul Moma 900 m). 
     În ansamblu, relieful este reprezentat printr-o culme cu direcţia NV - SE, din care se desprind lateral o serie de spinări muntoase, a căror altitudine scade în trepte înspre depresiunile Ţării Beiuşului şi a Ţării Zarandului. 
     Munţii Pădurea Craiului, situaţi între Depresiunea Vadului şi a Ţării Beiuşului, au altitudinea cuprinsă între 600 şi 800 m. Văile compartimentează spaţiul montan în platouri de diferite dimensiuni, unele având un procent însemnat de netezime, cum este cazul la Zece Hotare, Podul Glimeii, Damis, etc

DEALURILE CRIŞURILOR

       Imediat sub munţi se desfăşoară, ca o treaptă prelungită, o serie de culmi separate de văi largi, însoţite de terase. Acestea alcătuiesc Dealurile Crişurilor, care însoţesc fără întrerupere poala Munţilor Apuseni, pătrunzând şi în interiorul lor, de-a lungul văilor mari, unde formează relieful depresiunilor Sălajului, Vadului şi Ţării Beiuşului.
    Altitudinea dealurilor scade de la circa 600 m, cât au în vecinătatea munţilor, până la aproximativ 200 m, deasupra Câmpiei Crişurilor.

    CÂMPIA CRIŞURILOR

       Aspectele reliefului şi particularităţile de geneză permit distingerea în cadrul Câmpiei Crişurilor a doua unităţi distincte, Câmpia înaltă şi Câmpia joasă. Câmpia înaltă s-a format în urma unui proces de acumulare şi de eroziune, la nivelul teraselor, datorită apropierii zonei de subsidenţă a Crişurilor. Deşi dispusă în trepte, suprafaţa reliefului constituie, în ansamblu, un plan uşor înclinat, de la 200 m, cât are în vecinătatea dealurilor, până la 110 m spre Câmpia joasă. Câmpia joasă constituie rezultatul procesului de acumulare şi de eroziune prin divagare a reţelelor hidrografice care coboară din regiunea mai înaltă a judeţului, cu precădere a Bacăului, a Crişului Repede şi a Crişului Negru. Râurile care drenează câmpia au albia puţin adânci şi nu sunt însoţite de terase. În cadrul câmpiei apare un nivel mai înalt, alcătuit dintr-o serie de câmpuri netede, neinundabile, cum ar fi partea sudică a Câmpiei Valea lui Mihai, Câmpia Barcăului, între Crişul Repede şi Barcău şi Câmpia Salontei, la sud de Crişul Negru

TURISM

    Datorita peisajului multicolor, se pot distinge zone turistice distincte, cu caracter specific. 
     O primă zona o reprezintă Oradea, oraş reşedinţă de judeţ, împreună cu cele 2 renumite staţiuni balneo - climaterice: Băile Felix - ce datează din secolul XIII - şi Băile 1 Mai.
     Obiectivele cultural - istorice ce conferă zonei o deosebită importanţă turistică sunt: Palatul Baroc şi Basilica barocă (sec. XVIII), Muzeul Ţării Crişurilor, Catedrala Episcopală Ortodoxă "Biserica cu Lună", Muzeul Memorial "Iosif Vulcan", Muzeul Memorial "Ady Endre", Palatul şi Pasajul "Vulturul Negru", construite în stil secesionist, Teatrul de Stat - în stil neoclasic, Cetatea medievală, etc. 
     Băile Felix - centru turistic de renume european - este cel mai însemnat punct turistic al judeţului. Efectele curative ale apelor geotermale sunt cunoscute şi recunoscute încă din evul mediu. O serie de hoteluri cu baze proprii de tratament din Băile Felix, cum ar fi: Internaţional, Crişana, Mureş, Someş, sunt adevărate "citadele ale industriei curative" ce au intrat demult în circuitul turistic internaţional . 
     O alta zonă turistică de mare importanţă o constituie partea de sud-est a judeţului. Aici se află cele mai interesante masive muntoase ale judeţului: Munţii Bihorului - nucleul Carpaţilor Occidentali - cu vârful Curcubăta Mare - 1848m. În partea de nord a Munţilor Bihorului se situează platoul Padiş (rezervaţie geologică) cu un relief carstic cu diferite forme: lapiezurile, dolinele, marmitele, gurile de peşteră. 
     Rezervaţiile speologice din această zonă sunt: peştera şi gheţarul "Focul Viu" de 165m lungime, avenul "Borţig" de 54 m adâncime, peştera "Micula". 
     Rezervaţiile mixte sunt: "Cetăţile Ponorului" , "Cetatea Rădesei" , "Valea Galbenei" , Masivul Vlădeasa şi Munţii Codru Moma, care cuprind numeroase obiective naturale, în special forme carstice, multe de interes european. Poate fi menţionat celebrul izbuc intermitent de la Călugăreni, Peştera Câmpeneasca, care prezintă sub monumentalul portal cea mai mare cascada subterana a tarii(40m). 
     Acestor masive li se adaugă Tara Beiuşului, privită ca o entitate etnografică perfect individualizată, care păstrează imaginea unor sate specializate pe anumite meşteşuguri. Se pot vizita satele de olari, arta prelucrării lemnului fiind reprezentată prin celebra lada de zestre de la Budureasa sau ţesăturile populare sunt caracteristice satelor Pietroasa şi Valea de Jos. 
     Depresiunea Vad - Borod şi Munţii Şes şi Pădurea Craiului din centrul judeţului Bihor constituie o altş zona turistică ce cuprinde fenomene naturale carstice: peştera Vântului, Peştera Vadu Crişului, "Peştera Bătrânului". 
     O altă zona turistică o reprezintă zona Câmpiei de Vest cu obiectivele turistice uşor accesibile. Un element demn de interes este complexul lacurilor amenajate de la Cefa. 
     Tot în zona de câmpie se afla staţiunea balneo - climaterică Tinca, aşezată pe pitorescul mal al Crişului Negru. Tot situat în zona de câmpie se afla municipiul Salonta, al doilea oraş ca mărime al judeţului Bihor, cu Turnul Ciunt în centrul urbei.
      În Câmpia Ierului, în localităţile Otomani şi Sălacea se execută interesante împletituri din stuf şi nuiele. Tot în acest teritoriu, la Diosig, Sălacea şi Săcueni pot fi admirate vechile pivniţe de vinificaţie. 
     Condiţiile naturale amintite favorizează turismul montan. Staţiunea Stâna de Vale , situata la altitudinea de 1100m în inima Munţilor Bihor, este o adevărata perla a Munţilor Apuseni, dispunând de un climat cu efecte terapeutice. 
     În ultimii ani, complexul de la barajul Leşu, situat în vecinătatea lacului de acumulare de pe Valea Iadului a dobândit un loc de seamă în turismul montan. Alte puncte de atracţie pentru turişti sunt: Peştera Urşilor de la Chişcău, peştera de la Meziad, Valea Drăganului, Izvorul Someşului, lacul termal cu nuferi din staţiunea 1 Mai, Poiana Florilor.