Conservarea Vânturelului de seară (Falco vespertinus)

în regiunea Panonică

- Proiect cofinanţat de Uniunea Europeană (LIFE05 NAT/H/000122) -  

 

 

 

 

                                        

       Parteneri

Perioada de desfăşurare  

01 ianuarie 2006 - 31 decembrie 2009

Ecologia speciei

Vânturelul de seara Falco vespertinus este o pasăre răpitoare migratoare de talie mică, fiind singura specie de pasăre răpitoare din aceasta regiune ce cuibăreşte colonial. Nu îşi construieşte cuib propriu, cuibărind în colonii de cioară de semănătura Corvus frugilegus sau în cuiburi răzleţe de coţofana Pica pica , uneori chiar şi solitar. Habitatele preferate de această specie sunt acele de stepă, silvostepă, taiga, unde zonele deschise (păşuni, fâneţe, terenuri arabile) alternează cu pâlcuri de arbori, dumbrăvi. În Europa Centrală colonii de vânturel de seară se formează aproape exclusiv în apropierea unor pajişti întinse.  Păsările se întorc dinspre cartierele lor de iernare pe la mijlocul lui aprilie, depunerea pontelor - 3-4 (2-6) - însă are loc doar prin mijlocul lunii mai. Dintre toate speciile de şoimi din Europa, puii vânturelului de seară eclozează în cel mai scurt timp, având nevoie de doar 22-23 de zile, fiind apţi de zbor după alte 27-28 de zile. Privind hrana, este o specie oarecum oportunistă, de obicei capturând  nevertebrate (Orthoptera, Odonata, Coleoptera), în acelaşi timp însă pot exista perioade când rozătoarele (ex. Microtus arvalis) sau amfibienii (ex. Pelobates fuscus) constituie cea mai mare parte din hrană. Vânturelul de seară este o specie gregară, mai ales înaintea perioadei de migraţie, în unele locuri tradiţionale de înnoptare - concentrându-se în număr foarte mare (sute sau chiar mii de exemplare). De altfel, migrează spre cartierele de iernare din sudul Africii fără a urmări rute bine conturate.  

                                                



Distribuţia speciei

Cuibăreşte în zonele de câmpie din Europa Centrală-Estică până în Asia Centrală-Nordică (Lacul Baikal), populaţia din Centrul Europei - estul Ungariei, vestul României şi nordul Serbiei - Muntenegru, practic Bazinul Carpatic - constituind astfel periferia vestică a distribuţiei speciei. Populaţia din România e împărţită în două, una fiind cea mai sus amintita, din Câmpia de Vest, care constituie o sub-populaţie aparte împreuna cu cele din Ungaria respectiv Serbia, iar cealaltă se găseşte în sud-estul României. Analizând schimbările în abundenţa şi distribuţia speciei din ultima vreme, s-a conturat că dimensiunea populaţiei a scăzut semnificativ. Situaţia este la fel de tragică şi în Bazinul Carpatic, unde în ultimele decenii a avut loc o descreştere notabilă. Conform datelor de care dispunem, ne putem da seama, că situaţia speciei nu e mai fericită nici în Câmpia de Vest.

           Cei mai gravi factori periclitanţi în Câmpia de Vest

*     dispariţia/degradarea habitatelor de cuibărit - ciorile de semănătura deseori sunt combătute prin împuşcarea puilor şi distrugerea cuiburilor, în acelaşi timp în colonii au loc tăieri ilegale de arbori;

*     degradarea habitatelor folosite de vânturei ca şi locuri de vânătoare, dispariţia bazei de hrană - acest lucru este deseori cauzat de aratul pajiştilor împrejurul coloniilor, astfel dispărând lăcustele şi alte specii importante de pradă pentru vânturei;

*     creşterea ratei de mortalitate din cauza electrocutării - în cazul coloniilor, în apropierea 
cărora sunt linii electrice de medie tensiune, există un risc sporit, ca unele exemplare să fie electrocutate mortal, acest lucru datorându-se faptului că exemplarele tinere, proaspăt avântaţi în zbor, din cuib deseori folosesc aceşti stâlpi pentru a se odihni, precum şi vântureii adulţi preferă aceste obiecte pe timp de vânătoare pentru a sta la pândă; aceste linii electrice pot fi periculoase şi în perioada migraţiei, în cazul în care ele se află în vecinătatea locurilor de înnoptare a vântureilor

Obiective

Obiectivul proiectului este de a crea condiţii favorabile pentru stabilizarea în termen scurt a populaţiei din regiune, astfel asigurând începutul unui proces de creştere după ce efectele pozitive generate de către activităţile desfăşurate se vor face simţitoare.

Proiectul are ca scop principal sprijinirea activităţilor menite sa întărească populaţia acestei specii periclitate, care apare în lista Anexei I al Directivei de Păsări al Uniunii Europene, astfel fiind o specie prioritară în Ungaria şi România pentru desemnarea SPA-urilor (arii protejate la nivel de UE concepute în special pentru conservarea speciilor de păsări, făcând parte din reţeaua de arii protejate Natura 2000). Aceste două ţări acoperă 90% din populaţia de cuibărit din Europa (excluzând fosta Uniunea Sovietica, a cărei populaţii formează o sub-populaţie aparte), aşadar conservarea populaţiei din Bioregiunea Panonică (BRP) este crucial privind viitorul acestei specii în Uniunea Europeana. Populaţia din BRP a scăzut de la 2500-3200 perechi cuibăritoare în 1990 la 1250-1450 perechi în 2002. În anul 2003 în aria de proiect au cuibărit 925 de perechi. Declinul accentuat din ultimele decenii a făcut de înţeles că, acest proces poate fi oprit numai şi numai în cazul, în care vom avea cunoştinţe mai exacte privind cauzele acestui declin şi să dispunem de mijloacele necesare pentru a contracara aceşti factori negativi foarte complexe, şi în acelaşi timp a compensa dispariţia parţială a locurilor de cuibărit.

Activităţi planificate în Câmpia de Vest  

*     Elaborarea unui Plan de Management ce vizează conservarea ciorii de semănătură; consultanţă publică în legătura cu acesta.

*     Elaborarea şi prezentarea către Ministerul Mediului şi Gospodăririi Apelor a unei propuneri privind interzicerea  vânătorii la cioara de semănătură în perioada de cuibărit (în acest context: perioada de cuibărit a ciorii de semănătură şi a vânturelului de seară).

*     Elaborarea unui plan de management privind managementul şirurilor de arbori de-a lungul drumurilor.

*     Elaborarea unor metode detaliate privind managementul habitatelor preferate de către 
Falco vespertinus.

*     Înaintarea unei propuneri pentru schimbarea standardelor naţionale privind stâlpii folosiţi la liniile electrice de tensiune medie.

*     Proiectarea, fabricarea şi testarea unor izolatoare, localizarea stâlpilor periculoşi şi izolarea lor cu aceste izolatoare.

*     Stabilirea unor noi colonii prin amplasarea unor cuiburi artificiale.

*     Plantarea unor noi pâlcuri de copaci în zone cu potenţial ridicat.

*     Prevenirea unor activităţi ilegale (împuşcarea ciorilor la cuib, otrăviri, colectarea puilor, deranjarea păsărilor, tăierea arborilor din colonii, etc.) prin efectuarea unor inspecţii de o intensitate sporită.

*     Monitorizarea populaţiei de vânturel de seară şi cea a ciorii de semănătură.

*     Amplasarea unor panouri de reducere a vitezei pe porţiuni de şosea cu risc sporit, unde păsările 
pot fi lovite de maşini.

*     Conferinţă internaţională cu scopul de a disemina experienţa acumulată în cursul proiectului.

*     Amplasarea unor panouri informative, producerea şi up-datarea unui site web, editarea pliantelor şi posterelor, producerea unui film documentar despre specia ţintă, etc.

Rezultatele aşteptate

Ca şi rezultat principal se vor crea condiţiile necesare pentru restabilirea statutului de conservare favorabilă al lui Falco Vespertinus în BRP. Se preconizează că, datorită activităţilor planificate populaţia speciei va creşte în Câmpia de Vest la cel puţin 250 de perechi în 2009, respectiv 300 în 2013.

Monitoring

În cadrul proiectului s-a elaborat un nou sistem de monitorizare, cu scopul de a putea monitoriza populaţia acestei specii, respectiv rezultatele măsurilor luate/activităţilor de conservare desfăşurate. La această activitate poate participa oricine, care dispune de experienţă în identificarea/ecologia speciei. Pentru a participa la acest program de monitoring – cât şi pentru a afla alte amănunte în legătură de acest proiect, Vă rugăm contactaţi-ne la următoarele adrese:

                  Biroul de proiect LIFE - AGENŢIA PENTRU PROTECŢIA MEDIULUI BIHOR

Compartimentul Protecţia Naturii

410464 Oradea, Bdul Dacia nr. 25/A

Telefon: 0259/406-605 ; Fax: 0259/406-588

    E-mail: [email protected]

   Persoanele interesate pot  descărca (în format PDF) fişe de monitoring , accesând link-urile de mai jos: